Alegerea parchetului laminat nu ar trebui făcută doar după culoare, preț sau grosime. Două pardoseli care arată aproape identic pot avea caracteristici tehnice foarte diferite, iar produsul potrivit pentru un dormitor nu este neapărat cea mai bună alegere pentru un hol intens circulat, o bucătărie sau o locuință cu încălzire în pardoseală.
Pentru o alegere corectă trebuie analizate împreună clasa de utilizare, rezistența la abraziune, grosimea, comportamentul la apă, sistemul de îmbinare, compatibilitatea cu încălzirea în pardoseală și condițiile suportului pe care va fi montat parchetul.
În acest ghid explicăm ce înseamnă fiecare dintre aceste caracteristici și, mai ales, ce nu înseamnă.
1. Începe cu încăperea în care vei monta parchetul
Primul criteriu nu ar trebui să fie grosimea sau clasa AC, ci unde și cum va fi utilizată pardoseala.
Un dormitor are de regulă un nivel de solicitare diferit de un hol de intrare, un living folosit intens sau un spațiu comercial. Într-o bucătărie devine relevant și riscul de contact accidental cu apa, iar într-o locuință cu încălzire în pardoseală trebuie luate în calcul caracteristicile termice ale întregului sistem.
De aceea, întrebarea corectă nu este „care este cel mai bun parchet?”, ci:
„Care este parchetul potrivit condițiilor în care îl voi folosi?”
2. Grosimea parchetului: 8 mm, 10 mm sau 12 mm?
Grosimea este importantă, dar este una dintre caracteristicile cel mai des interpretate greșit.
Un parchet de 12 mm nu este automat „mai bun” decât unul de 8 mm, la fel cum un parchet de 8 mm nu este automat un produs slab.
O placă mai groasă poate avea o rigiditate mai mare și poate oferi o senzație diferită la mers, însă grosimea nu stabilește singură rezistența la trafic, rezistența la abraziune, comportamentul la apă sau calitatea sistemului click.
De exemplu, două produse de 8 mm pot avea clase de utilizare, sisteme de îmbinare și niveluri de rezistență la apă complet diferite.
De aceea, grosimea trebuie analizată împreună cu restul fișei tehnice.
parchet de 8 mm
parchet de 10 mm
parchet de 12 mm
3. Ce înseamnă clasa de utilizare 31, 32 sau 33?
Clasa de utilizare arată pentru ce nivel de solicitare este proiectată pardoseala.
Conform clasificării europene prezentate de EPLF, clasele comerciale merg de la 31 pentru utilizare comercială moderată până la 33 pentru utilizare intensă și 34 pentru utilizare comercială foarte intensă. Exemplele oferite pentru clasa 33 includ spații precum coridoare, birouri mari, centre comerciale sau săli de clasă.
Într-o locuință poți alege fără probleme un produs dintr-o clasă comercială ridicată, dar o clasă mai mare nu înseamnă automat că toate celelalte caracteristici sunt mai bune.
Un produs clasa 33 poate avea o anumită rezistență la apă, un anumit sistem click și o anumită grosime, iar alt produs tot clasa 33 poate avea caracteristici diferite.
4. Ce înseamnă AC4, AC5 și AC6?
AC se referă la rezistența suprafeței laminate la abraziune.
Abraziunea este uzura produsă prin frecare asupra stratului superior al pardoselii. În testarea laminatului se utilizează un test de abraziune, iar rezultatul contribuie la clasificarea performanței suprafeței.
Cu cât clasa AC este mai ridicată, cu atât suprafața este proiectată să reziste unui nivel mai mare de abraziune.
Dar aici este foarte importantă o diferență:
AC6 nu înseamnă automat că parchetul este mai rezistent la apă, mai gros, are un sistem click mai puternic sau este mai bun pentru încălzirea în pardoseală.
Rezistența la abraziune este doar una dintre proprietățile produsului. EPLF o descrie explicit drept unul dintre mai mulți factori folosiți pentru evaluarea performanței laminatului.
5. Clasa 33 și AC6 sunt același lucru?
Nu.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente confuzii atunci când se compară parchetul laminat.
Clasa de utilizare descrie nivelul de solicitare pentru care este proiectată pardoseala.
Clasa AC descrie rezistența suprafeței la abraziune.
Cele două informații trebuie analizate împreună, dar nu sunt sinonime.
De aceea nu este corect să spunem pur și simplu că „AC6 este clasa de trafic cea mai mare”. AC6 este o clasă de abraziune.
6. Cum alegi parchetul dacă ai încălzire în pardoseală?
Dacă ai încălzire în pardoseală, nu alege parchetul exclusiv după grosime.
Un parchet de 8 mm poate fi compatibil cu încălzirea în pardoseală, dar și un produs de 10 sau 12 mm poate fi compatibil dacă producătorul declară acest lucru și sistemul respectă cerințele tehnice.
Parametrul important este rezistența termică a întregului ansamblu, adică pardoseala împreună cu substratul și celelalte straturi relevante.
Pentru sistemele de încălzire aflate sub pardoseală, MMFA indică drept reper o rezistență termică totală care să nu depășească aproximativ 0,15 m²K/W; cu cât rezistența termică este mai mică, cu atât căldura se transferă mai ușor prin sistem.
Ca exemplu, EGGER declară pentru anumite pardoseli laminate aproximativ 0,07 m²K/W la 7 mm și până la aproximativ 0,10 m²K/W la 12 mm. Asta arată de ce regula „mai gros = mai bun pentru încălzire” este greșită: grosimea mai mare poate crește rezistența termică, chiar dacă produsul rămâne perfect compatibil.
7. Este parchetul laminat rezistent la apă?
Depinde de produs.
Nu trebuie confundate clasa AC, grosimea sau clasa de utilizare cu rezistența la apă.
Îmbinările unei pardoseli laminate pot fi sensibile la umezeală, iar producătorii folosesc diferite tehnologii pentru protecția miezului, muchiilor și sistemului de îmbinare. Există produse special concepute pentru o rezistență mai bună la apă, dar această caracteristică trebuie să fie declarată pentru modelul respectiv.
Dacă un produs este descris ca rezistent 24, 48 sau 100 de ore la apă, valoarea trebuie interpretată conform condițiilor de testare și instrucțiunilor producătorului. Nu înseamnă că este recomandat să lași apa pe pardoseală până la expirarea intervalului respectiv.
Rezistent la apă nu înseamnă automat complet impermeabil în orice situație.
8. Sistemul click contează?
Da.
Sistemul de îmbinare este una dintre componentele importante ale unei pardoseli flotante. Plăcile trebuie să rămână conectate în timpul utilizării, iar îmbinările sunt solicitate de trafic și de mișcările normale ale pardoselii.
Dar un sistem click bun nu poate compensa orice problemă a suportului.
Dacă pardoseala se mișcă vertical pentru că suportul are denivelări prea mari sau dacă substratul permite o deformare excesivă, îmbinările pot fi solicitate suplimentar.
De aceea, atunci când compari produse, merită să verifici și tipul sistemului de îmbinare, nu doar grosimea și clasa AC.
9. Cât de importantă este planeitatea șapei?
Foarte importantă.
Parchetul flotant nu are nevoie de o șapă „perfectă” în sens absolut, dar suportul trebuie să respecte toleranțele de planeitate declarate de producător.
Aceste toleranțe nu sunt identice pentru toate produsele. De exemplu, instrucțiunile actuale EGGER cer pentru anumite pardoseli o abatere de maximum 2 mm la 1 m, în timp ce o instrucțiune Kaindl pentru un anumit sistem indică maximum 3 mm/m.
De aceea nu aș folosi o singură cifră ca regulă universală pentru toate mărcile.
Un suport neuniform poate determina flexarea repetată a plăcilor atunci când se calcă pe pardoseală, iar această mișcare poate solicita în timp sistemul de îmbinare.
Grosimea mai mare a parchetului nu înlocuiește pregătirea corectă a suportului.
10. Ce rol are folia sau substratul de sub parchet?
Substratul nu trebuie ales după regula „cu cât este mai gros, cu atât este mai bun”.
În funcție de produs și de situația de montaj, substratul poate avea rol în comportamentul acustic, protecția sistemului de îmbinare, transmiterea căldurii și gestionarea vaporilor proveniți din suport.
Pentru încălzirea în pardoseală este deosebit de importantă rezistența termică. Pentru alte situații devin importante rezistența la compresiune, comportamentul la sarcini repetate și protecția împotriva umidității reziduale.
Standardele și recomandările tehnice pentru substraturi tratează separat aceste proprietăți; un substrat gros și foarte moale nu este automat o alegere mai bună.
11. Cum alegi parchetul în funcție de situația ta?
În loc să cauți o singură caracteristică „cea mai bună”, stabilește mai întâi prioritățile.
Dacă ai trafic intens, uită-te în primul rând la clasa de utilizare și la rezistența la abraziune.
Dacă ai încălzire în pardoseală, verifică declarația producătorului și rezistența termică a sistemului.
Dacă există risc de contact cu apa, caută un produs cu rezistență la apă declarată explicit.
Dacă vrei o placă mai groasă și o senzație mai solidă, poți compara modelele de 10 și 12 mm, fără să presupui că grosimea singură înseamnă performanță mai bună.
Dacă vrei un aspect decorativ în spic, poți analiza gama de parchet Herringbone – os de pește.
Care este, până la urmă, cel mai bun parchet?
Nu există un singur răspuns.
Un parchet AC6 nu este automat mai bun pentru o locuință dacă prioritatea ta este rezistența la apă. Un parchet de 12 mm nu este automat mai bun pentru încălzirea în pardoseală decât unul de 8 mm. Iar un produs clasa 33 nu este automat superior la toate capitolele unui produs clasa 32.
Cel mai bun parchet este cel ale cărui caracteristici tehnice corespund spațiului, modului de utilizare și condițiilor reale de montaj.
De aceea, la Verman recomandăm compararea fișei tehnice complete a produsului și verificarea condițiilor de montaj înainte de alegerea finală.